Icoana Maicii Domnului «Imblinzirea inimilor impietrite»este una din putinele in care Fecioara Maria apare singura.Inima Ei este strapunsa cu sapte sageti.Asezaria sagetilor difera : patru pe partia stinga si trei pe partea dreapta,sau invers,ori cate trei in fiecare parte si una pe verticala in partea de jos.Acest numar,sapte,inseamna plinatatea,dar in cazul de fata inseamna plinatatea necazului (a duerii si a suferintii).
În Duminica a XIII-a după Cincizecime, parohul comunităţii noastre arhim. Vladimir(Porubin) dimpreună cu soborul preoțesc , a săvârșit Sfânta și Dumnezeiasca Liturghie în prezența numeroșilor credincioși veniți pentru a participa la prima slujire în biserica nouă primin-d astfel hrana sufletească întăritoare și ziditoare pentru fiecare creștin ,din ascultarea înțelepciunei Sf.Evanghelii . Pilda rostită de Mântuitorul Iisus Hristos în Evanghelia de astăzi ne vorbeşte în primul rând despre slujitorii Legii Vechi sau ai Vechiului Testament. Această parabolă ne arată că Dumnezeu cheamă la lucrarea Sa sfântă, încă din Vechiul Testament care se continuă în creştinism prin Biserica lui Hristos. Hristos Domnul este Stăpânul viei, este piatra din capul unghiului și este piatra pe care este zidită Biserica. El este capul Bisericii şi viaţa vieţii Bisericii. Lucrarea în vie este lucrarea de mântuire a oamenilor, dar în această lucrare unii răspund cu toată atenţia, responsabilitatea şi jertfelnicia, iar alţii, dornici de a stăpâni, devin lucrători răi, neascultători şi nerecunoscători. Când cei răi nu împlinesc lucrarea la care au fost chemaţi Dumnezeu cheamă pe alţi oameni la lucrare, deoarece planul Său de mântuire a lumii nu poate fi zădărnicit. El cheamă pe alţii în locul celor răi, deoarece planul Lui de mântuire trebuie să se împlinească întocmai, pentru că iubirea Lui milostivă pentru întreaga umanitate este mai tare decât răutatea demonilor şi viclenia oamenilor .
La final, binecuvântările părinteşti ale părintelui arhim. Vladimir(Porubin) au adus bucurie şi lumină pe chipurile enoriaşilor, care după o săptămână plină de grijile vieţii, au venit în zi de duminică la biserică pentru a căpăta întărirea duhovnicească atât de necesară tuturor nouă pentru a trece cu bine prin învolburatele ape ale existenţei pământeşti.
Prima Duminică după Cincizecime se prăznuește Duminica Tuturor Sfinilor, la Dumnezeiasca Liturghie, se citesc două texte din Sfânta Scriptură: unul din Epistola către Evrei a Sfântului Apostol Pavel, şi altul din Evanghelia de la Matei. În cel dintâi text sunt amintite toate încercările şi suferinţele pe care le-au pătimit bineplăcuţii lui Dumnezeu din Vechiul Legământ, iar cel de-al doilea ne arată cum creştinii de-a lungul veacurilor sunt chemaţi să înţeleagă şi să trăiască după aceeaşi dimensiune a sfinţeniei, precum sfinţii Vechiului Testament, precum toţi apostolii, martirii, mărturisitorii sau pustnicii care nevoit în numele Domnului Hristos, pentru slava Preasfintei Treimi şi pentru mântuirea sufletelor lor.
Cuvântul Mântuitorului Hristos din Evanghelie ne plasează şi pe noi în aceeaşi perspectivă a sfinţeniei trăită de toţi sfinţii lui Dumnezeu, în aceeaşi perspectivă a dobândirii Duhului Sfânt. Hristos în Evanghelia care se citeşte în biserici în prima Duminică după Cincizecime ne spune că, dacă dorim, şi noi putem să ne înscriem pe cărarea bătătorită de sfinţii lui Dumnezeu – fie că suntem preoţi, arhierei, vieţuitori în sfintele mănăstiri sau credincioşi care îşi duc viaţa în sânul familiei. Mântuitorul Hristos ne spune că putem şi noi să dobândim Duhul Sfânt, să ne numărăm în rândul sfinţilor, dacă împlinim trei lucruri: să avem mărturisirea cea dreaptă, iubirea cea dreaptă şi suferinţa cea dreaptă.
În ziua prăznuirii Sfintei Treimi, parintele arhim.Vladimir(Porubin), însoțit de soborul preoțesc al comunitatii, a săvârșit Sfânta și Dumnezeiasca Liturgie cu sarbatorirea HRAMULUI comunitatii noastre.
Biserica Ortodoxă cinsteşte persoana Sfântului Duh în Duminica Cincizecimii (numită în popor şi Duminica mare) şi a doua zi după ea, la sărbătoarea Sfintei Treimi (numită şi Lunea Sfântului Duh). Aceasta este sărbătoarea anuală a Pogorârii Sfântului Duh peste Sfinţii Apostoli. Faptele Apostolilor (2, 1-4) mărturisesc despre acest eveniment foarte important din viaţa Bisericii.
Pogorârea Duhului Sfânt constituie cea mai veche sărbătoare creştini împreună cu cea a Paştilor, fiind prăznuită încă din vremea Sfinţilor Apostoli. Despre ea amintesc Sf. Apostol Pavel (1 Cor. 16, S) şi Sf. Luca (Fapte 20, 16). Ε numărată şi în Constituţiile Apostolice, printre sărbătorile în care sclavii se cuvine să fie eliberaţi de muncile obişnuite. Despre ea mai amintesc: Sf. Irineu , Tertulian, Origen, canonul 43 al Sinodului din Elvira (c. 300), canonul 20 al Sinodului I Ecumenic (care opreşte îngenuncherea în ziua Rusaliilor), Sf. Epifanie ş.a. Marii predicatori din secolele IV şi V au lăsat o mulţime de panegirice in cinstea acestei sărbători, iar în a doua jumătate a secolului IV, pelerina apuseană Egeria descrie modul cum era sărbătorită pe atunci la Ierusalim. Până către sfârşitul secolului IV şi începutul secolului V, Cincizecimea era o dublă sărbătoare: a înălţării Domnului şi a Pogorârii Sfanţului Duh, aşa cum o descrie, de altfel, încă din prima jumătate a secolului IV, Eusebiu al Cezareii. Însă sărbătoarea aceasta a fost fixată, de pe la 400 înainte, în ziua a 40-a după Paşti, cum este sărbătorită pânâ astăzi, Cincizecimea rămânând numai ca Sărbătoarea Pogorârii Sfântului Duh.
В канун Рождества Христова в нашем приходе под руководством Архимадрита Владимира (Порубин) была совершена Всенощное Бдение.
После Утреней службы воскресная школа нашего прихода поздравила всех пением колядок, после чего были отслужены Часы и Святая Праздничная Литургия.
Настоятель Архимадрит Владимир поздравил всех присудствующих с праздником Рождества Христова, поблогодарив всех тех, кто приняли участие на божественной службе пожелав всем благое лето.
Далее несколько фотографий снятых во время Богослужения: